joi, 27 martie 2014

DESPRE ROMANISMUL DIN MINE

Pentru mine ziua de 27 Martie 1918, cand Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu Romania chiar are o semnificație sufletească. Aceste emoții vin fără să vrei pentru cineva care gîndește și simte romanește.

Or, deși eu nu dețin și cetățenie romană, mă regăsesc în identitatea și spiritul națiunii romane. Altfel nici nu poate fi:
  • Pentru cineva care a învățat Istoria Romanilor încă de mic cînd, deși nu puteam citi o rugam pe mămica să îmi citească Daciada.
  • Pentru cineva care a avut un Radio de buzunar dăruit de tata de la 6 ani, crescînd astfel cu o limbă Romana pură și imaculată ascultată la programele Radio Romania Actualități.
  • Pentru cineva care a crescut și a lărgit orizonturile cu emisiunile TVR 1.
  • Pentru cineva care s-a îndrăgostit ireversibil de fotbal datorită unei echipe romanești: Rapid București și care a plîns alături de alte milioane de romani după meciul blestemat de la Copenhaga cu Danemarca în urma căruia tricolorii au ratat Europeanul din 2004.

Nu mă declar unionist din simplul motiv că am trăsătura de a fi pragmatic și înțeleg că trenul istoriei pentru Unire a trecut acum 20 și ceva de ani, cînd clasa noastră politică influențată de reminiscențele trecutului soviet-comunist a clacat deplorabil la testul de identitate națională. Aceleași reminiscențe mizerabile marca homo soveticus murdăresc și azi valorile romanismului autentic.
Îmi aduc aminte de un discurs al lui Marian Lupu în care remarca că fiecare cetățean are dreptul să se identifice etnic așa cum dorește el, lucru care aparent este corect. Însă în această ecuație mai există și un adevăr istoric ce nu poate fi neglijat, iar dacă noi vom continua să ne pseudo-identificăm nu vom avea rădăcini. Or, fără de rădăcini este imposibil să te dezvolți, poate doar să te tîrăști, ceea ce facem noi de la Independență încoace…
Vreau să îi felicit sincer pe toți cei ce se identifică ca exponenți a Națiunii Romane cu ocazia zilei de 27 Martie. Indiferent ce cetțenie aveți sau pe ce teritorii Vă aflați, cel mai mult contează ce aveți în suflet…
Și desigur, Doamne ocrotește-i pe Romani…

miercuri, 19 martie 2014

PROFILUL ECONOMIEI MOLDOVENEȘTI: CONSUMĂM MAI MULT DECÎT PRODUCEM CU 13,5%

Pe 17 martie, Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele privind creșterea economică în anul 2013, unde remarcăm un Produs Intern Brut în prețuri curente de 99,87 miliarde Lei sau o creștere în termeni reali de 8,9%.
Este firesc să ne întrebăm care au fost motoarele creșterii economice și care sectoare au influențatmai mult asupra acestui rezultat record? Totodată, o întrebare logică după un an în care PIB-ul a fost pe minus este: avem CREȘTERE sau RECUPERARE economică?
După cum putem remarca din imaginea de mai jos, agricultura a asigurat jumătate din creșterea economică (+4,5 puncte procentuale). Ținînd comt de faptul că anul 2012 a fost unul secetos, putem afirma că rezultatul din agricultură înseamnă mai mult recuperare, decît creștere.

Economia noastră națională este formată în proporție de 58,9% din Servicii și 26% Bunuri. Mai detaliat, PIB-ul pe resurse se prezintă după cum urmează:

De unde afirmația că avem o economie bazată pe consum?

Pentru a răspunde la această întrebare este suficient să trecem la partea de Utilizări a Produsului Intern Brut. Judecînd după acest aspect, observăm mai mult de 2/3 din creșterea economică de 8,9 la sută a fost asigurată de Consumul Final: +6,2 puncte procentuale, în timp ce componenta care reflectă partea de investiții a economiei și anume Formarea Brută de capital a contribuit la creșterea economică cu 2,7 puncte procentuale. Este de remarcat că Exportul Net a avut un efect nul asupra avansului economic, lucru ce poate fi considerat pozitiv, dacă luăm în considerare trendul ultimilor ani, cînd această componentă influența negativ PIB-ul.
Dacă analizăm structura PIB-ului pe utilizări, constatăm că Consumul final (privat+public) formează 113,5% adică consumăm cu 13,5 la sută mai mult decît producem. În același timp, importurile contribuie la restrîngerea PIB-ului cu 81,9%. Din acest rezultat se deduce și faptul că cea mai mare parte a consumului este asigurat de importuri. Or, un așa model economic nu este unul sustenabil întrucît în țară rămîne mai puțină VALOARE ADĂUGATĂ, ponderea mare a importurilor conducînd la refluxul capitalului din țară. Desigur, în această ecuație un catalizator al consumului este reprezentat de Remitențe.

La ce să ne așteptăm pentru anul 2014?

În contextul actual este evident că în anul 2014 cele mai optimiste previziuni de creștere economică s-ar încadra la nivelul de 4 - 4,5%, fiind imposibil să reedităm rezultatul din anul trecut. De ce?
1. În RM agricultura niciodată în ultimii ani nu a consemnat creșteri substanțiale 2 ani consecutivi. Prin urmare, pentru acest an nu mai putem miza pe agricultură ca un motor de creștere economică. În cel mai bun caz, putem spera că agricultura nu va fi un factor de descreștere al PIB-ului. O confirmare a afirmațiilor mele este și graficul de mai jos:
Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice
2. Asupra evoluției Remitențelor planează incertitudinea. Ținînd cont de înăsprirea condițiilor muncii pentru migranți din Rusia, de unde vin 2/3 din fluxurile de Remitențe este greu de crezut că acestea vor mai crește, prin urmare și consumul s-ar putea restrînge.
3. Statisticile bune din anul 2013 pot fi puse inclusiv șipe seama deprecierii monedei naționale și a creșterii masei monetare. Or, în condițiile actuale acest proces nu mai poate continua întrucît presiunea creșterii prețurilor este mare, iar fiind și într-un an electoral acest proces cu siguranță nu va mai fi stimulat în continuare.

miercuri, 12 martie 2014

CÎT CHELTUIE STATUL PENTRU COPIII NOU-NĂSCUȚI?

În ultimele zile spațiul mediatic a fost intens ocupat cu războiul purtat de mămici cu autoritățile pe tema formulei de calcul a mărimii îndemnizațiilor pentru maternitate. Autoritățile au tot încercat să ne convingă că redacția nouă a Legii 322 vine să asigure o protecție socială persoanelor de bună credință care au achitat contribuții de asigurări sociale pentru o perioadă mai mare și dintr-un venit mai mare în raport cu persoanele care au avut posibilitate, prin diferite metode, să-și majoreze artificial venitul din care se calculează aceste indemnizatii doar pentru una sau două luni lucrate complet înainte de luna în care survine riscul asigurat.
Din păcate însă, Ministerul Muncii sau Casa Națională de Asigurări Sociale nu au prezentat publicului cifre concrete referitor la cît cheltuie statul pentru îndemnizațiile de maternitate, care ar fi economiile obținute și care sunt fraudele reale (se vorbea și de suma de 50 de milioane de Lei).
Prin urmare, am încercat să găsesc răspuns la întrebarea: Cît cheltuie statul pentru copiii nou-născuți?
Deși a fost un proces complicat de căutare a datelor,în cele din urmă am găsit date valabile pentru anual 2012 în Raportul Social Anual elaborat de Minister .
Pentru a impune din start claritate, cheltuielile luate în calcul se referă la:
Pentru Persoanele Asigurate:
  1. indemnizaţie lunară pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani 
  2. indemnizatie unica la nasterea primului copil
  3. indemnizatie unica la nasterea fiecarui al doilea copil
Pentru Persoanele Neasigurate
  1. indemnizaţie lunară pentru cresterea copilului pina la virsta de 1,5 ani
  2. indemnizatie unica la nasterea primului copil
  3. indemnizatie unica la nasterea fiecarui al doilea copil

Ce am avut și ce am pierdut

Procesele demografice din ultimul deceniu în RM sunt triste, iar acest lucru poate fi lesne înțeles dacă analizăm numărul anual al copiilor nou-născuți și rata nataliății. Dacă în anul 1985 în Moldova se nășteau peste 90 de mii de copii, sau 21,5 născuți la 1000 de locuitori, în anul 2012 numărul acestora era de peste 2 ori mai mic (39 435 născuți) sau 11,1 la 1000 de locuitori. Din păcate această tendință negativă se menține în ultimii 10 ani, iar tematica alocațiilor acordate de stat mamelor capătă o sensibilitate și mai mare într-un asemenea context trist.

Cît se cheltuie pentru îndemnizații pentru creșterea copiilor

Pornind de la cheltuielile enumerate mai sus,constatăm că în anul 2012 valoarea îndemnizațiilor pentru maternitate a atins 540,2 milioane Lei. Este de remarcat faptul că per total, statul cheltuie mai mulți bani pentru persoanele asigurate care contribuie cu Bani la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 341,3 mil. Lei (63,2%) , decît pentru persoanele neasigurate 198,9 mil. Lei (36,8%).

Doar una din trei mame este contribuabil BASS

Deși autoritățile ne spuneau că unul din obiectivele modificărilor legii 322 contestate de mame este încurajarea persoanelor de a desfășura oficial activitate în cîmpul muncii și creşterea responsabilităţii acestora de a achita cu bună credință contribuții de asigurări sociale pentru o perioadă mai mare și din venit mai mare, realitatea datelor statistice mă face să cred că dacă se menține legea în forma actuală, autoritățile din contra se vor îndepărta de atingerea acestui obiectiv. Această afirmație rezidă din faptul că potrivit datelor oficiale, una din 3 mame este contribuabil la BASS. Or, modificările contestate de societate lovesc anume în mamele active în cîmpul muncii, care sunt puține și așa din păcate.

Îndemnizția lunară: mărul discordiei

De fapt, polemicile legate de Legea 322 se referă exclusiv la mărimea îndemnizației lunare pentru persoanele asigurate: adică pentru mamele angajate în cîmpul muncii care contribuie cu impozite și taxe la buget. Pentru persoanele neasigurate îndemnizația lunară dată este stabilită prin lege (300 de Lei în 2012) și durează pînă ce copilul împlinește un an jumate. Pe de altă parte, potrivit datelor din 2012, de îndemnizație lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani au beneficiat 37 318 persoane, iar conform autorităților, valoarea medie a îndemnizației date a constituit 868,52 Lei.
Prin urmare, înmulțind valoarea medie a îndemnizației lunare cu numărul de beneficiari, reiese că în anul 2012 statul a cheltuit cu mamele aflate în concediu de maternitate suma de 371,6 de milioane de Lei. În start scriam că cineva vehicula pierderi ale bugetului de 50 de milioane de Lei din această îndemnizație însușită incorect. Întrebarea mea firească este: DE UNDE? DIN 371,6 DE MILIOANE DE LEI???? :D

Chiar astăzi am ajuns să aflăm că autoritățile cedează pînă la urmă (cine s-ar fi îndoit, e an electoral!!! :D ) și vor satisface pînă la urmă cerințele mămicilor. Sper așa să fie, pentru că țara asta are nevoie de VIITOR, iar dacă vom ajunge să creăm constrîngeri pentru cele mai simple facilități, vom merge fără sens și fără orizont.
Iar în asemenea chestiuni argumentul că nu sunt bani la buget ar trebui pur si simplu să dispară, pentru că e vorba de interesul nostru național. Mai mult decît atît, dacă s-au găsit în acest an 44 de milioane de Lei pentru a majora salariile judecătorilor, chiar nu se găsesc cîteva zeci de milioane pentru copii.....
Terminînd pe o notă pozitivă, nu pot să spun decît că mă bucur că autoritățile au revenit la sentimente mai bune la acest subiect. Despre alte puncte bune din lege nu o sa vorbesc, guvernarea a avut grijă să o facă și să multiplice efectul :D

sâmbătă, 8 martie 2014

TOP EXPORTATORI 2013

Recent Serviciul Vamal al RM a publicat lista celor mai mari exportatori din anul 2013.
Ce concluzii putem desprinde?
1. Zonele Economice Libere chiar sunt un instrument bun de atragere a ISD: Draexlmaer si Learr Corporation sunt pe locul 1, respectiv 4 al celor mai mari exportatori
2. Monopolurile in Moldova creeaza competitivitate la export  Metalferos si Trans Oil se afla in Top 10. 
3. 5 companii din Top 10 sunt Transporatatori si Brokeri vamali, Deci reexporturile, care au o valoare adaugata mult mai redusa pentru economia nationala decat exporturile de marfuri autohtone, continua sa aiba o pondere semnificativa