Pe 17 martie, Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele privind creșterea economică în anul 2013, unde remarcăm un Produs Intern Brut în prețuri curente de 99,87 miliarde Lei sau o creștere în termeni reali de 8,9%.
Este firesc să ne întrebăm care au fost motoarele creșterii economice și care sectoare au influențatmai mult asupra acestui rezultat record? Totodată, o întrebare logică după un an în care PIB-ul a fost pe minus este: avem CREȘTERE sau RECUPERARE economică?
După cum putem remarca din imaginea de mai jos, agricultura a asigurat jumătate din creșterea economică (+4,5 puncte procentuale). Ținînd comt de faptul că anul 2012 a fost unul secetos, putem afirma că rezultatul din agricultură înseamnă mai mult recuperare, decît creștere.
Economia noastră națională este formată în proporție de 58,9% din Servicii și 26% Bunuri. Mai detaliat, PIB-ul pe resurse se prezintă după cum urmează:
Dacă analizăm structura PIB-ului pe utilizări, constatăm că Consumul final (privat+public) formează 113,5% adică consumăm cu 13,5 la sută mai mult decît producem. În același timp, importurile contribuie la restrîngerea PIB-ului cu 81,9%. Din acest rezultat se deduce și faptul că cea mai mare parte a consumului este asigurat de importuri. Or, un așa model economic nu este unul sustenabil întrucît în țară rămîne mai puțină VALOARE ADĂUGATĂ, ponderea mare a importurilor conducînd la refluxul capitalului din țară. Desigur, în această ecuație un catalizator al consumului este reprezentat de Remitențe.
1. În RM agricultura niciodată în ultimii ani nu a consemnat creșteri substanțiale 2 ani consecutivi. Prin urmare, pentru acest an nu mai putem miza pe agricultură ca un motor de creștere economică. În cel mai bun caz, putem spera că agricultura nu va fi un factor de descreștere al PIB-ului. O confirmare a afirmațiilor mele este și graficul de mai jos:
3. Statisticile bune din anul 2013 pot fi puse inclusiv șipe seama deprecierii monedei naționale și a creșterii masei monetare. Or, în condițiile actuale acest proces nu mai poate continua întrucît presiunea creșterii prețurilor este mare, iar fiind și într-un an electoral acest proces cu siguranță nu va mai fi stimulat în continuare.
Este firesc să ne întrebăm care au fost motoarele creșterii economice și care sectoare au influențatmai mult asupra acestui rezultat record? Totodată, o întrebare logică după un an în care PIB-ul a fost pe minus este: avem CREȘTERE sau RECUPERARE economică?
După cum putem remarca din imaginea de mai jos, agricultura a asigurat jumătate din creșterea economică (+4,5 puncte procentuale). Ținînd comt de faptul că anul 2012 a fost unul secetos, putem afirma că rezultatul din agricultură înseamnă mai mult recuperare, decît creștere.
Economia noastră națională este formată în proporție de 58,9% din Servicii și 26% Bunuri. Mai detaliat, PIB-ul pe resurse se prezintă după cum urmează:
De unde afirmația că avem o economie bazată pe consum?
Pentru a răspunde la această întrebare este suficient să trecem la partea de Utilizări a Produsului Intern Brut. Judecînd după acest aspect, observăm mai mult de 2/3 din creșterea economică de 8,9 la sută a fost asigurată de Consumul Final: +6,2 puncte procentuale, în timp ce componenta care reflectă partea de investiții a economiei și anume Formarea Brută de capital a contribuit la creșterea economică cu 2,7 puncte procentuale. Este de remarcat că Exportul Net a avut un efect nul asupra avansului economic, lucru ce poate fi considerat pozitiv, dacă luăm în considerare trendul ultimilor ani, cînd această componentă influența negativ PIB-ul.Dacă analizăm structura PIB-ului pe utilizări, constatăm că Consumul final (privat+public) formează 113,5% adică consumăm cu 13,5 la sută mai mult decît producem. În același timp, importurile contribuie la restrîngerea PIB-ului cu 81,9%. Din acest rezultat se deduce și faptul că cea mai mare parte a consumului este asigurat de importuri. Or, un așa model economic nu este unul sustenabil întrucît în țară rămîne mai puțină VALOARE ADĂUGATĂ, ponderea mare a importurilor conducînd la refluxul capitalului din țară. Desigur, în această ecuație un catalizator al consumului este reprezentat de Remitențe.
La ce să ne așteptăm pentru anul 2014?
În contextul actual este evident că în anul 2014 cele mai optimiste previziuni de creștere economică s-ar încadra la nivelul de 4 - 4,5%, fiind imposibil să reedităm rezultatul din anul trecut. De ce?1. În RM agricultura niciodată în ultimii ani nu a consemnat creșteri substanțiale 2 ani consecutivi. Prin urmare, pentru acest an nu mai putem miza pe agricultură ca un motor de creștere economică. În cel mai bun caz, putem spera că agricultura nu va fi un factor de descreștere al PIB-ului. O confirmare a afirmațiilor mele este și graficul de mai jos:
Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice
2. Asupra evoluției Remitențelor planează incertitudinea. Ținînd cont de înăsprirea condițiilor muncii pentru migranți din Rusia, de unde vin 2/3 din fluxurile de Remitențe este greu de crezut că acestea vor mai crește, prin urmare și consumul s-ar putea restrînge.3. Statisticile bune din anul 2013 pot fi puse inclusiv șipe seama deprecierii monedei naționale și a creșterii masei monetare. Or, în condițiile actuale acest proces nu mai poate continua întrucît presiunea creșterii prețurilor este mare, iar fiind și într-un an electoral acest proces cu siguranță nu va mai fi stimulat în continuare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu