DE CE POPORUL "NU-I DI JINĂ" PENTRU CĂDEREA LEULUI

Începînd cu a doua jumătate a anului 2013 asistăm la o depreciere continuă a monedei naționale față de principalele valute de referință. Factorii ce au stat la baza deprecierii sunt diverși și au revalat mai mult sau mai puțin de la o perioadă la alta:

• Intervențiile valutare ale BNM de retragere de valută din piață din vara anului 2013
• Aprecierea dolarului pe piețele internaționale, factor ce s-a manifestat pe tot parcursul anului 2014
• Reducerea în 2014 a intrărilor de valută din Exporturi și Remitențe, cu precădere în ultimul trimestru al anului, dar și reducerea activității investiționale
• Tranzacțiile suspecte din noiembrie 2014 a celor 3 bănci ajunse sub Administrarea Specială a BNM (BEM, Banca Socială și Unibank) în urma cărora a fost retrasă din piață și transferată peste hotare o sumă uriașă de valută

Însă pe lîngă factorii sus menționați, extrem de interesant se prezintă și comportamentul populației în conjunctura dată:

• A stimulat cumva acest comportament căderea leului?
• A fost acest comportament rațional?
• Cum putea interveni BNM pentru a schimba tendințele?

Pentru a da o expresie cantitativă acestui comportament am analizat dinamica soldului Depozitelor la termen a persoanelor fizice din sectorul bancar, comparînd evoluția plasamentelor în monedă națională cu cele în valută. După cum se desprinde din graficul de mai jos, în ultimul an tendința de creștere a depozitelor populației în valută și de descreștere  celor în monedă națională este evidentă. Dacă în primele 8 luni ale lui 2014 acest proces a fost unul lent, ca și deprecierea leului de altfel, din toamna lui 2014, trendul dat s-a accentuat considerabil. Astfel, de la 1 ianuarie 2014 pînă la 31 ianuarie 2015 depozitele în Lei au înregistrat un recul de 1,06 miliarde Lei (-7,2%), în timp ce depozitele în valută au avut o creștere spectaculoasă de circa 5 miliarde de Lei (44,7%). Din aceste cifre putem consemna că:

• Majoritatea cetățenilor ce și-au deschis depozite noi în 2014 au făcut-o în valută
• O parte importantă din deponenți au migrat cu economiile de la Lei la Valută.

Prin urmare, răspunsul la prima întrebare este afirmativ: populația, în special ultimele 4 luni, a fost un purtător adițional de cerere de valută ce a stimulat devalorizarea Leului. De altfel, despre accentuarea fenomenului de trecere a depozitelor în valută de către populație a vorbit și Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.

Urmare a tendințelor descrise mai sus, economiile populației în valută au ajuns să dețină o pondere mai mare comparativ cu economiile în Lei, ceea ce reprezintă un semnal clar de pierdere a sentimentului de încredere în moneda națională.

Valutizarea depozitelor – o evoluție logică

În general, alegerea menținerii plasamentelor în valută sau monedă națională este influențat de 2 factori dominanți:

• Ratele dobînzilor oferite de băncile comerciale și
• Evoluția ratei de schimb a Leului față de principalele valute de referință

Din dinamica comparativă a ratelor medii lunare ale dobînzilor atrase de la persoanele fizice și rata de schimb MDL / USD, putem deduce că răspunsul la întrebarea a doua este la fel afirmativ: concetățenii noștri deponenți au dat dovadă de un comportament rațional. Or, în condițiile în care diferența dintre dobînzile în Lei și Valută nu au avut deviații semnificative, iar Leul s-a depreciat: mai întîi încet, dar sigur, apoi galopant, era absolut firesc ca populația să dea preferință depozitelor în valută, atît prin prisma profitabilității, cît și a prudenței și siguranței.

Fenomenul de valutizare a plasamentelor populației a început să fie vizibil din lunile august –septembrie. Mulți din deponenți au stat oarecum în așteptare, însă văzînd că ratele la depozitele în Lei nu se modifică mai semnificativ în sensul creșterii, iar moneda națională nu dă semne de revenire, au decis să se orienteze către valută, iar aceste acțiuni au contribuit la creșterea cererii de valută și implicit la accentuarea ritmului de depreciere a Leului. Chiar dacă în luna ianuarie, ratele  medii la depozitele atrase în Lei au crescut cu un punct procentual (pînă la 9,09%), nivelul de depreciere era mult mai pronunțat pentru a stopa procesul.

Ce putea face BNM

În final răspundem și la ultima întrebare: cum putea interveni BNM pentru a schimba trendurile?

Iar răspunsul e simplu: BNM putea să majoreze rata de bază mult mai devreme, fapt ce ar fi dus la creșterea ratelor la depozitele în lei și la temperarea ritmului de depreciere a monedei naționale prin reducerea cantității de lei aflate în circulație.

Din acest punct de vedere, Banca Centrală nu a dat deloc dovadă de spirit de anticipație, iar argumente de a majora rata de refinanțare a avut destule.

• Oare nu era evident încă din primăvara anului 2014 după începerea Războiului din Ucraina că relațiile comerciale cu partenerii din Est se vor răci?
• Oare politica restrictivă a Federației Ruse față de migranții noștri încă de la începutul anului trecut nu constituia un argument?
• Sau embargoul rusesc la fructe și legume instituit în iulie?
• Sau pur și simplu tendința de apreciere a dolarului pe piețele externe….

Înăsprirea bruscă a politicii monetare din ultimele 2 luni prin majorarea succesivă a ratei de bază cu 10 puncte procentuale de la 3,5% la 13,5% reprezintă o aterizare dură și forțată pentru economie. Este adevărat că menținerea de către BNM a unei politici monetare ultra-relaxate pe un termen îndenlungat a favorizat creșterea economică din 2013 și chiar 2014, doar ca creșterile date au fost cantitative, nu și calitative, iar cel puțin pentru anul curent urmează să vină nota de plată pentru o parte din acele creșteri….

PS: Cat despre caderea si renasterea Leului din ultima saptamina, intr-adevar elementul de panica persista, insa e vorba de o panica foarte abil indusa...iar unii isi numara profiturile fabuloase....

CÎT ȘI CARE BĂNCI AU CÎȘTIGAT CEL MAI MULT DIN DEPRECIEREA LEULUI ÎN 2014?

Deși deprecierea masivă și continuă a monedei naționale e motiv de îngrijorare pentru cea mai mare parte a populației, care avînd veniturile în Lei privește consternată cum puterea de cumpărare scade vizibil de la o lună la alta, există și beneficiari a acestor evoluții. Băncile comerciale cîștigă constant din diferențele de curs de schimb valutar, însă la creșterea oscilațiilor valutare, în cazul dat a nivelului de depreciere a monedei naționale, veniturile generate pentru bănci se majorează simțitor, iar anul 2014, cînd leul a pierdut aproape 20% în fața dolarului, reprezintă o bună dovadă în acest sens.
Astfel, în anul 2014, băncile moldovenești au raportat cîștiguri din diferențele de curs de schimb în valoare de 753,2 mil. Lei sau în creștere cu 21,8% față de perioada similară a anului precedent. Surprinzător sau nu, cele mai multe profituri din cursul de schimb au fost obținute de…..Banca de Economii cu un total de 145,4 mil. Lei sau aproape ¼ din total (23,4%).
Ținînd cont de faptul că în lunile noiembrie și decembrie a avut loc o creștere fabuloasă a rulajelor valutare, am încercat să separ cuantumul cîștigurilor înregistrate de bănci în ultimele 2 luni a anului. Acest lucru a fost realizat prin diferența dintre rezultatele anuale și cele raportate în primele 10 luni ale anului 2014. Astfel, în lunile noiembrie și decembrie băncile locale au reușit să genereze 35,5% din rezultatul anual înregistrat de sector.
Din nou surprinzător sau nu, dar cea mai activă în această perioadă a fost ….Banca de Economii, care în perioada dată a acontat venituri din cursul de schimb de 136,6 mil. Lei. 

• Ce înseamnă asta? 

Înseamnă că deși nu cunoaștem statistica per bănci a rulajelor valutare, putem deduce că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută, care a dezechilibrat în cele din urmă piața valutară și a condiționat devalorizarea și mai accelerată a leului. 

• Apare aici o altă întrebare: ce stă în spatele acestei cereri? 

Eu presupun că exportul de valută sub diferite forme în Mama Rusia. Doar Banca și-a tras „investitor serios de la Răsărit”.

Dacă curs de schimb nu e, nici Profit nu e

Evoluția comparativă din ultimii 3 ani a cîștigurilor din diferențele de curs și profitul net pe sectorul bancar relevă că pentru băncile comerciale operațiunile de schimb valutar sunt cruciale pentru raportarea profiturilor, în anul 2014 cîștigurile date acoperind în proporție de 96,8% profitul cumulativ din sector.

De altfel, raportat la veniturile totale ale băncilor, cîștogurile din operațiunile de schimb valutar aduc în medie 1 din 10 Lei. La unele bănci luate individual, cum ar fi din nou surpinzător sau nu….Banca de Economii, 1 din 5 lei de Venituri sunt din această sursă.

În general, o pondere prea mare a veniturilor din schimbul valutar nu se apreciază pozitiv, întrucît denotă că banca nu este eficientă și nu își exercită funcția de bază de Intermediere Financiară. Existența unor centre de profit semnificative din veniturile non-dobînzi nu stimulează managementul băncilor de a risca mai mult pentru a obține venituri mai însemnate din dobînzi.

PS: De la începutul anului moneda națională raportată la dolar s-a depreciat cu 21,3%. Rămîne de văzut cum se va reflecta această depreciere în conturile băncilor...