luni, 8 decembrie 2014

DESPRE VOTUL DIN CELE DOUĂ MOLDOVE

Rezultatele recentelor Alegeri în care partidele pro-europene au reușit o victorie la limită au fost analizate în diferite moduri. Un aspect extrem de interesant ce a fost scos în evidență de mai multă lume este cum a derulat votul sub aspect regional (detalii interesante si pe blogul lui Mihai Bologan), de unde am putut constata și opțiunile geo-politice ale concetățenilor noștri pe regiuni. Pe mine însă m-a intrigat încă un fapt: diferă oare cu mult votul din Moldova de la orașe comparativ cu votul din Moldova de la sate?
Pentru a-mi satisface această curiozitate am sintetizat rezultatele partidelor ce au trecut pragul electoral: PDM, PLDM, PSRM, PCRM și PL după voturile obținute în funcție de mediul de trai al alegătorilor: Urban sau Rural.
Astfel, din cele aproape 1,6 milioane de Voturi Valabil exprimate la aceste alegeri, circa 46.7% provin de la orașe, iar 53.3% de la sate. Din repartiția voturilor valabil exprimate pe partide în funcție de mediul de trai al alegătorilor prezentate în graficul de mai jos putem scoate în evidență 2 realități:
  • Liberalii și Socialiștii se bucură de o mult mai mare popularitate în mediul urban
  • Democrații, Comuniștii și parțial Liberal-democrații se bucură de u  mai mare suport la sate


În graficele de mai jos sunt reprezentate rezultatele partidelor obținute separat în mediul Urban și Rural urmare a Alegerilor din 30 Noiembrie:


Cîteva constatări urmare a rezultatelor expuse mai sus

  1. Scorul obținut de PDM la sate (19.3%) este net superior celui obținut în mediul urban, fapt pentru care acest partid ar trebui să fie cel mai preocupat de proiectele de Dezvoltare Rurală ca parte a viitoarei coaliții de guvernare. :) Mesajele sociale din campanie lansate de democrați se pare că au avut o priză mai mare la cetățenii din mediul rural, poate și pentru că aceste probleme sunt mai sensibile anume acolo.
  2. La PLDM este înregistrată cea mai mică deviație dintre scorul electoral obținut la sate (cel mai mare dintre toate partidele – 21.0%) și rezultatul din mediul urban – 19.2%, această formațiune bucurîndu-se de un suport relativ uniform în ambele medii. De aici am mai putea desprinde că înainte spre un viitor european se merge la fel atît la sat, cît șin la oraș J
  3. Despre PL în mare parte putem spune doar capitala și cam atît, întrucît 55.9% din voturile obținute de aceștea provin din mun. Chișinău. De aici a rezultat și un scor foarte bun obținut de liberali în mediul urban – 14.3%. În același timp, după datele din mediul rural formațiunea condusă de Mihai Ghimpu a obținut un scor sub limita pragului electoral – 5.6%.
  4. Comuniștii lui Vladimir Voronin au reușit să își păstreze cea mai mare parte din electorat în mediul rural. Acest fapt este probabil direct corelat și cu faptul că cea mai mare parte din persoanele vîrstnice locuiesc anume în mediul rural, iar acest segment de electorat este cel mai stabil pentru comuniști.
  5. Rezultatele consemnate de socialiștii lui Dodon (24.9% - urban, 16.6% - rural)  pentru mine sunt într-un fel paradoxale și scot în prim plan o concluzie de bază: cei de la orașe sunt mai influențabili de propaganda rusească decît oamenii de la sate. Or, după cum bine cunoaștem tema migranților a fost cap de afiș pentru socialiști, iar statisticile oficiale ne vorbesc despre faptul că mediul rural este mult mai dependent de remitențe: ¾ din muncitorii plecați peste hotare sunt de la sate, iar ca structură în total venituri remitențele ocupă o pondere de 2 ori mai mare la sate comparativ cu mediul urban. Aceste date demonstrează clar că la sate s-a votat mult mai conștient și mai pragmatic, în timp ce la orașe a prevalat mult mai mult spiritul de propagandă în opțiunile votanților. 

miercuri, 26 noiembrie 2014

CUM PARTIDELE POT REZOLVA SARCINI CONCRETE ÎN OCHII MOLDOVENILOR


În avalanșa de sondaje și previziuni electorale de care avem parte în această perioadă, una din întrebările pe care mi li-am pus este: Pentru ce anume votează moldovenii un partid sau altul?
Răspunsul la această întrebare l-am obținut din sondajul realizat de IMAS, pe care de altfel îl consider cel mai credibil din toate. Una din întrebările la care au fost rugați respondenții să dea răspuns este: Care dintre următoarele partide credeţi că se pot descurca cu următoarele sarcini?
  1. Să creeze locuri de munca
  2. Să dezvolte economia
  3. Să vă facă să vă simțiți mîndru de a fi moldovean
  4. Să aducă RM mai aproape de Vest și de UE
  5. Să readucă cinstea, onestitatea
  6. Să îmbunătăţească sistemul educaţional
  7. Discută şi oferă soluţii pentru problemele femeilor
  8. Discută şi oferă soluţii pentru susţinerea familiilor
  9. Să creeze condiţii pentru revenirea moldovenilor acasă (în Rep. Moldova)
Rezultatele cu răspunsuri le puteți vedea în tabelul de mai jos, iar pentru a genera anumite concluzii mai interesante am adăugat și un rînd cu Intențiile de Vot Finale pentru a sesiza anumite diferențe.

Din tabelul de mai sus putem constata că încrederea cetățenilor în partide pentru a rezolva sarcini concrete este extrem de redusă:
Pentru 5 sarcini din 9, lider în Topul partidelor este….Nici un partid.


În continuare cateva lucruri ce se desprind pentru principalele partide

PCRM - puterea e în Brandul de seceră și ciocan

Deși în intențiile de Vot Finale, comuniștii au un scor electoral de 19,6%, aceștea nu au atins acest prag la nici una din cele 9 sarcini menționate. Cel mai bun rezultat din dreptul comuniștilor este în dreptul poziției Crearea locurilor de muncă – 16%. Acest paradox se explică prin faptul că mulți din electoratul comunist votează instinctiv pentru Brandul Secera și Ciocanul, iar cînd vine vorba de rezolvarea unor probleme concrete fie răspund Nici un partid, fie Nu știu sau Nu răspund.

PLDM - puterea e în apropierea de UE

Rezultatele din dreptul liberal-democraților scot în prim plan puncte forte abilitatea de a duce RM mai aproape de UE și de a îmbunătăți sistemul educațional. Scorul privind apropierea de UE este unul cu adevărat impresionant – 33,8%, adică aproape dublu raportat la intențiile de vot finale – 17,2%. Și la Educație avansul față de intențiile de Vot finale este de 6,7 puncte procentuale – 23,9%, iar rezultatele muncii ministrului Maia Sandu se simt și în dreptul partidului din care deja face parte. Totuși, în dreptul sarcinii Să readucă cinstea, onestitatea rezultatul PLDM este de doar 15%, iar asta se datorează inclusiv acuzațiilor de corupție lansate în media asupra liderului formațiunii Vlad Filat. Or, în RM corelația dintre imaginea liderului unui partid și imaginea partidului în ansamblu este foarte ridicată. În opinia mea, potențialii alegători PLDM stau în fața unei dileme: să dea prioritate imaginii partidului de bastion al integrării europene sau să ia în serios acuzațiile de corupție asupra liderului ei, acuzații nuanțate continuu în special de către Renato Usatîi și partidul acestuia Patria.
Între timp, echipa de PR a PLDM se pare că analizează bine sondajele, iar ultimul spot electoral scoate și mai mult în evidență antagonismul dintre beneficiile integrării europene și pericolul devierii acestui curs:


PDM - puterea e în Femei și Familie

În general, rezultatele democraților la majoritatea sarcinilor sunt apropiate de intențiile de vot finale. PDM este cel mai vulnerabil la sarcina legată de Readucerea cinstii și onestității (12,4%), iar ca și în cazul PLDM, campaniile mediatice asupra unuia din liderii formațiunii – Vlad Plahotniuc își spune cuvîntul. Paradoxal, PDM nu stă foarte bine în fața alegătorilor nici cu sarcina Să vă facă să vă simțiți mîndru de a fi moldovean, asta deși domnul Marian Lupu insistă  pe misterioasa sa limbă moldovenească J Trecînd peste glume, Partidul Democrat este lider incontestabil la 2 din cele 9 sarcini: Soluții pentru problemele femeilor – 21,8% și Soluții pentru susținerea familiilor – 21,6%. Explicațiile unor asemenea rezultate pot fi atît faptul că PDM a deținut din 2009 Ministerul de resort, iar întreaga campanie a partidului s-a axat pe mesaje sociale.
De altfel, și persoanele responsabile de campania PD urmăresc abil sondajele, iar în ultimul spot electoral este axat anume pe Femei și Familie.



PL - puterea e în Romanism

Deși la Intențiile de Vot Finale Partidul Liberal are un scor de 8,5%, la 8 din cele 9 sarcini enunțate, PL are rezultate inferioare raportate la intențiile de vot. Unica sarcină la care PL are un scor superior rezultatului general este Să vă facă să vă simțiți mîndru de a fi moldovean, iar acest fapt denotă că profilul alegătorilor PL sunt Pro Romani -  persoane care aleg după principii identitare și naționale. Senzația mea este că PL nu utilizează aproape deloc potențialul de atragere a unui segment din electoratul pragmatic, care alege după criteriile socio-economice. În această Electorală PL nu dispune de un program economic adaptat condițiilor actuale.  Rezultatele modeste din dreptul sarcinilor legate de Locuri de muncă și Dezvoltarea economiei arată că liberalii ar trebui să acorde mai multă atenție și acestei laturi. Pînă una alta, electoratul e mobilizat frumos cu un NU ferm ocupației rusești și un DA libertății romanești.



Patria - puterea e în trădarea Patriei...

Despre partidul lui Renato Usatîi nu o să comentez mult, dar am remarcat un rezultat cu adevărat ȘOCANT (după cum ar spune un bun prieten de-al meu: JUMĂTATE din electoratul lui Renato crede că partidul său ne poate aduce MAI APROAPE DE UE. Asta chiar dacă Renato Usatîi l-a felicitat de ziua sa de naștere pe cel mai detestat om de pe planetă – Vladimir Putin și i-a promis că va denunța Acordul de Asociere cu UE. Concluziile despre acest partid le las la latitudinea fiecăruia din voi…
Cu puțin timp înaintea apariției postării mele a apărut și un video adecvat pentru partidul Patria



Sfatul meu pentru Alegerile de duminică este simplu:

VOTAȚI CONȘTIENT!
Nu pierdeți din memoria colectivă de unde a venit mereu Răul pe acest pămînt:
Foametea, Deportările cu Siberiile de gheață, Transnistria, Embargourile….

Și încă ceva esențial....


Daca aş putea, domnule, aş scrie pe ziduri, mare sa vadă tot ţăranul: „Românilor, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!”.



PS: Citatul lui Petre Țuțea nu ține cont de naționalitate...

marți, 16 septembrie 2014

PARADOXUL DIN STATISTICI: AVEM CREȘTERE ECONOMICĂ ASIGURATĂ DE EXPORTURI ÎN ANUL EMBARGOURILOR

Pe 15 septembrie, Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele privind creșterea economică pentru primul semestru al anului 2014, unde remarcăm un Produs Intern Brut în prețuri curente de 47,69 miliarde Lei sau o creștere în termeni reali de 3,9%.
Este normal să ne punem întrebarea ce a stat la baza acestei creșteri atestată în primul semestru în contextul unui an electoral, al destabilizării situației regionale, dar și a presiunii continue la care e supusă economia națională prin prisma embargourilor rusești. Și în contextul celor enumerate mai sus am rămas realmente surprins să constat că saltul economic obținut de 3,9% s-a datorat în cea mai mare parte EXPORTURILOR! Acest fapt reiese din analiza contribuției elementelor de utilizări a PIB la creșterea economică de unde putem sesiza că Exportul Net (diferența dintre exporturi și importuri) a asigurat cu 3,2 puncte procentuale avansul economic obținut.



Un asemenea rezultat se explică prin evoluția contarară a exporturilor (+3,2%) și a importurilor (-1,8%) din primul semestru. Aducînd în discuție una din cele mai la modă dezbateri  Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală putem afirma că cifrele din prima jumătate a anului demonstrează clar că UE a fost cel mai important factor de progres pentru economia națională. Or, dinamica exporturilor pe grupe de țări arată o majorare a exporturilor spre UE cu 21,4% și o scădere către CSI cu 15,6%!
Totodată, structura PIB-ului pe elemente de utilizări scoate în evidență același profil de consum al economiei moldovenești, unde consumul agregat întrece valoarea a ceia ce producem.



Analiza factorilor de creștere economică în funcție de sectoare nu scoate în evidență vreun sector, care să se desprindă drept motor al creșterii economice cum a fost cazul agriculturii de anul trecut.

Structura PIB-ului pe sectoare nu a suportat modificări esențiale, prevalînd în continuare sectoarele asociate cu Servicii (63,7%), sectoarelor productive (agricultura și industria) revenindu-le o pondere de 22,1%. 




La ce să ne așteptăm pînă la final de an?


Deși creșterea economică din primul semestru de 3,9% este chiar peste prognoza Ministerului Economiei de 3,5% dată pentru anul 2014, circumstanțele sunt de așa natură încît pronosticul pentru final de an să fie unul mult mai pesimist. O sa explic și de ce:

  1. Agricultura și Ruleta rusească - Contribuția agriculturii în PIB pentru primul semestru este de doar 7,1%, iar în mod normal pe final de an cota agriculturii atinge 12-13%, iar în următoarele 2 trimestre vor fi reflectate nemijlocit și efectel embargourilor rusești. Prin urmare, este de așteptat ca agricultura să tragă economia în jos
  2. Gaura lăsată de răcirea rlațiilor comerciale cu partenerii din Est se va resimți - Tendința de reducere semnificativă a exporturilor către spațiul CSI cel mai probabil va fi compensată de saltul spectaculos al exporturilor pe piața europeană. În același timp însă este de așteptat ca și importurile să treacă pe plus urmare a importurilor de energetice în perioada rece a anului, ceia ce va reduce semnificativ din contribuția Exportului Net la creșterea economică.
  3. Din nou miza e pe consum - rezultatele de la jumătate de an arată o contribuție modestă a consumului la creșterea economică de doar 1,1 puncte procentuale. Însă rezultatele din ultimele luni sunt încurajatoare pentru stimularea consumului. În primele 7 luni ale anului Remitențele au înregistrat o creștere de 8,9% după rezultate modeste la început de an, iar datele privind Salariul mediu nominal brut arată la fel o creștere situată în intervalul de 7-9%. Un alt catalizator important al consumului - Creditarea, la fel este pe o dinamică ascendentă cu o majorare de circa 25% a volumlui creditelor efectiv acordate de băncile comerciale.în prima jumătate de an

Reieșind din cele menționate mai sus, concluzia mea este că creșterea economică pentru întreg anul 2014 va fi inferioară rezultatului de la jumătate de an, maximul la care ne-am putea aștepta fiind de 3%.



Analiza dată este rezultatul monitorizării periodice a principalilor indicatori macroeconomici în cadrul activităților Business Intelligent Services, care ajută echhipa de consultanți să pornească de la premize corecte în planificarea afacerilor, elaborarea strategiilor de piata sau consilierea investitorilor străini privind climatul investițional al RM.

miercuri, 20 august 2014

DESPRE O LEGE BUNĂ ASUMATĂ DE GUVERN

Unul din subiectele ce au ținut cap de afiș al opiniei publice în ultima lună au fost și legile asumate de Guvern. Cea mai la "modă" lege despre care s-a discutat au fost și modificările legislative ce vizează gajul, pentru că o persoană de notorietate publică a declarat că această lege va crea o gaură la buget de 500 de milioane de Lei prin scheme fictive de trecere în cont a TVA, urmare a înțelegerilor dintre bănci și companiile mari. Mai precis, pasajul incriminat, care a devenit deja LEGE sună în felul următor:
Articolul 102 alineatul (6) din Titlul III al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din  8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se completează în final cu o propoziţie cu următorul cuprins:
    „Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vînzare a bunurilor gajate.”
Deși poate pentru multă lume această lege asumată de Guvern este ambiguă și controversată, în opinia mea este bună și binevenită pentru economie.

Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta. – Nicolae Iorga


Citatul mai sus este plasat pentru că ilustrează bine raportarea mea față de acest subiect: modificările legislative ce vizează gajul și presupusa gaură la buget de 500 de milioane de lei declarată de domnul Veaceslav Ioniță. Cunoscînd un pic cifrele din sistemul bancar și din finanțele publice, cifra de 500 de milioane de Lei mi s-a părut din start umflată. Totuși, de la început riscurile adoptării acestei modificări ce vizează TVA le consideram destul de înalte bazîndu-mă însă doar pe argumentele domnului deputat. Totuși, la sugestia unor persoane respectabile, am decis să analizez un pic spectrul modificărilor propuse pe acest subiect. Făcînd o paralelă cu analiza SWOT, concluzia mea personală este că președintele comisiei Economie, Buget, Finanțe a prezentat doar riscurile într-o manieră amplificată, fără a face vreo referire la Beneficiile și Oportunitățile acestei legi, care sunt indiscutabile și acoperă pe deplin riscurile enunțate. 
Dar să analizăm lucrurile în detaliu.

Gaura la buget de 500 de milioane: IREALĂ

Pentru a testa dacă pierderile enunțate din TVA de 500 de milioane sunt veridice s-a pornit de la statistica creditelor nefavorabile, pentru a evalua care ar fi valoarea gajului pasibil tranzacționării ce ar permite trecerea în cont a TVA spre deducere. Astfel, potrivit datelor BNM, la finele anului trecut valoarea creditelor nefavorabile se cifra la 4,87 mlrd. Lei. Estimarea creditelor pasibile de a fi pierdute și ajunse la executare s-a realizat prin ponderarea creditelor Substandarde, Dubioase și Compromise cu 30, 60 și respectiv 100% din valoarea acestora. Rațiunea acestor ponderi derivă din obligația băncilor de a forma Fond de risc în baza creditelor date utilizînd aceste cote. Or, constituirea Fondurilor de risc și semnifică de fapt probabilitatea pierderii creditelor date într-o asemenea proporție. Totodată, datele BNM relevă că la sfîrșitul anului 2013 raportul dintre valoarea Gajului și cea a Portofoliului de Credite era de 154% Reieșind din aceste date poate fi constatată Valoarea estimativă a gajului pasibil executării silite, valoarea căruia atinge suma de 5 057,5 mil. Lei. Din această sumă a fost estimat că doar aproximativ 65% ar constitui obiect al impunerii cu TVA în momentul tranzacționării gajului. Acest procent a fost obținut din logica faptului că:
  • circa 20% din totalul creditelor sunt contractate de persoane fizice,
  •  o parte importantă din creditele asimilate de companii  sunt acoperite cu garanții ale persoanelor fizice (apartamente, automobile), gaj care de cele mai mult ori este vîndut altor persoane fizice
  •  terenurile, care depășesc 5 la sută în structura gajului sunt la fel în afara ariei de aplicare  a prevederii cu TVA-ul


Astfel, valoarea estimativă impozabilă cu TVA atinge valoarea de circa 3,3 miliarde Lei, iar la aplicarea cotei TVA standard de 20% se obține o sumă a TVA de 657,5 milioane Lei. Dacă revenim la cifra de 500 de milioane care a fost expusă public că ar reprezenta fraude din trecerea în cont a TVA, ar însemna că în medie 3 din 4 tranzacții de valorificare a gajului ar fi fraudate.
Întrebarea firească care apare: Este posibil asa ceva? Și răspunsul e unul la fel de firesc: NU
Iar argumente concludente în acest sens pot fi aduse:
  1. Potrivit proiectului Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termenul mediu 2015-2017 se prevede introducerea în anul 2015 a mecanismului taxării inverse pentru unele tipuri de livrări, cum ar fi, proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată şi proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate. Acest mecanism prevede obligaţia achitării TVA pe seama cumpărătorului, care în baza documentului de plată confirmativ privind achitarea TVA la bugetul de stat, va beneficia de dreptul la trecere în cont a TVA. Cu alte cuvinte, cumpărătorii de gaj oricum vor beneficia de trecerea în cont a TVA, iar mecanismul taxării inverse le va oferi organelor fiscale suficiente pîrghii de a depista schemele fictive de trecere în cont a TVA..
  2. Cei implicați în valorificarea gajului, inclusiv reprezentanții băncilor comerciale, riscă pedeapsa penală în cazul încălcării legislației, inclusiv fiscale. Or, tot în această lege asumată de Guvern a fost modificat și art. 251 al Codului Penal, care prevede: Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate ori utilizarea lor în alte scopuri, săvîrşită de o persoană căreia i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
  3. Sistemul bancar nu e Piața Centrală, unde bon fiscal se dă doar la pateuri. J Tranzacțiile din sistemul bancar sunt mult mai controlabile sub aspectul administrării fiscale

Situația de pînă acum provoca pierderi economice, inclusiv fiscale

Refuzul debitorului gajist de a accepta valorificarea gajului pe de o parte și imposibilitatea trecerii TVA în cont de către potențialii cumpărători duceau la tergiversarea excesivă a realizării gajului și aveau o serie de efecte negative precum:
  1. Deteriorarea valorii gajului sau imposibilitatea funcționării acestuia
  2. Menținerea de către bănci pe un termen mai lung a provizioanelor pentru creditele respective, care:
  • Pe de o parte cauzează băncilor imobilizări de resurse și respectiv imposibilitatea de a credita mai mult sectorul real al economiei
  • Provizioanele constituite duc și la diminuarea venitului net al băncilor comerciale și respectiv conduce la ratarea de către buget a unor sume importante din impozitul pe venit ce ar putea fi achitat de către bănci.


Care vor fi beneficiile noilor modificări pentru economie

După adoptarea acestor modificări legislative, care nu se limitează doar la posibilitatea trecerii în cont a TVA, dar sunt orientate în general spre posibilitatea acceptării de către bănci mai frecvent a garanțiilor reale mobile, economia va avea de cîștigat prin:
Extinderea accesului agenților economici la resursele creditare prin atenuarea uneia din cele mai mari bariere în contractarea de credite: suficiența gajului. Pe de o parte, clienții vor putea pune în gaj mai multe garanții reale mobile, iar pe de altă parte băncile vor acorda mai ușor credite avînd siguranța că în cazul intrării debitorului în incapacitate de plată își va putea recupera resursele

Riscurile rezidă din netransparență

Cu siguranță, riscurile referitor la posibile scheme de evaziune există, însă trebuie să înțelegem că ele nu au un caracter sistemic cauzat de modificările date. În opinia mea, riscurile în cazul dat sunt în corelație directă și cu nivelul de transparență din sistemul bancar. Or, atunci cînd opinia publică va cunoaște pe deplin cine sunt proprietarii reali ai băncilor, și acțiunile acestora vor avea un caracter mai previzibil și respectiv posibilitatea ca managementul băncilor de a intra în careva scheme va fi mai redusă. Deci, sub acest aspect mai este mult de lucrat.

Epilog

În final vreau sa imi expun o temere pe care o am de mai mult timp: opinia publică din RM deosebește tot mai greu lucrurile bune de cele rele. Or, este suficient să arunci cîteva afirmații neprobate, dar bine promovate în public ca un lucru bun să fie catalogat inutil sau hoție și tot sub același paravan mediatic cu o groază de “analiști bine intenționați” sunt adoptate o serie întreagă de legi și efectuate acțiuni care sunt evident în detrimentul binelui public.

PS: Nu pretind la adevăr absolut cu estimările mele, dar ele au la bază niște cifre reale și o logică prin care se poate vedea cum s-a ajuns la cifrele respective.

joi, 24 iulie 2014

NOTA DE PLATĂ PENTRU EMBARGOUL RUSESC

Recent, Federația Rusă și-a demonstrat din nou cea mai perfidă și cinică fațetă a sa, cînd instituțiile sale utilizate drept ”Minister de Război”: Roshozselnazor si Rozpotrebnazor  au impus de facto embargouri asupra mai multor produse moldovenești. În lista indezirabilă au nimerit merele, perele, prunele, piersicii, nectarinele, caisele, cireşele, vişinele şi porumbele, dar şi conservele din fructe şi legume. Faptul că decizia este una fundamentată pur politic îl dovedește și faptul că fructele noastre sunt interzise până şi în bagajele celor care vin din Moldova în Rusia. Aceste ultime decizii se adaugă la embargoul instituit vinurilor moldovenești în septembrie 2013.

Efecte directe

Din păcate,incidența economică a deciziei politice luate de Federația Rusă va fi destul de dureroasă, chiar și pentru vinificație, care a mai suferit un șoc în anul 2006. Doar pentru anul 2013 veniturile ratate ale vinificatorilor se cifrează între 18-20 milioane dolari. Deși vinăriile au devenit mai imune la al doilea embargou, depunînd după anul 2006 eforturi remarcabile de diversificare a piețelor, care s-au soldat cu anumite succese, acest proces necesită timp, resurse și susținere din partea statului. Lansarea brandului Wine of Moldova și crearea Oficiului Național al Viei și Vinului reprezintă realizări importante, dar pentru a deveni cu adevărat funcționale în condițiile embargoului, se impune și o implicare mai mare din partea autorităților.

Pe de altă parte, producătorii de fructe se află la moment în situația vinificatorilor din 2006 cu o dependență aproape totală de piața rusă după cum rezidă și din tabelul de mai jos (peste 80% în anul 2013), iar impactul asupra acestora, cel puțin pe termen scurt, va fi mult mai dureros dacă interdicțiile se mențin în timp.                                                                                                                                   

Cifra estimată de domnul ministru Bumacov de circa 150 milioane dolari pierderi potențiale de pe urma embargoului este veridică. Chiar dacă însumînd exporturile pe anul 2013 către Rusia a produselor interzise pe această piață obținem o valoare mai mică (115,5 mil. USD), pierderi de pe urma embargourilor ar suporta și industriile conexe, cum ar fi Industria sticlei în cazul vinificației, sau industria producerii de lăzi și palete în cazul producătorilor de fructe.

Efecte colaterale

Pe lîngă aceste pierderi potențiale, embargoul rusesc asupra acestor produse ar putea produce și efecte colaterale asupra economiei dacă se menține. Cîteva dintre aceste efecte vizează:
  1. Reducerea tempoului de creștere sau chiar scăderea exporturilor – sancțiunile date vor duce și mai mult în derivă statistica exporturilor către CSI, care doar în primele 5 luni ale anului curent au scăzut cu 18,8%. Pe de altă parte, dacă se menține evoluția ascendentă cu partenerii comerciali din UE (+22,5% în ianuarie mai), RM ar putea raporta la sfîrșit de an un spor al exporturilor către UE de peste 250 mil. USD, care ar atenua reducerea către CSI cauzată de embargoul rusesc. Acest scenariu este destul de verosimil, dacă luăm în ecuație și intrarea în vigoare din luna octombrie a Acordului de Liber Schimb, care va impulsiona și mi mult relațiile comerciale cu UE.
  2.  Presiunea asupra leului – scăderea exporturilor înseamnă și intrarea a mai puțină valută în țară, iar avînd în vedere că la sfîrșit de an importurile și respectiv cererea pentru valută vor crește semnificativ, am putea asista la un nou dezechilibru pe piața valutară și respectiv deprecierea leului la noi praguri psihologice. Din acest motiv, BNM ar trebui să examineze dacă mai este oportun să mențină în continuare o politică monetară expansionistă și dacă nu ar fi cumva cazul să redea din nou o mai mare „valoare”monedei naționale.
  3. Scăderea prețurilor la fructe pe piața locală – este evident că surplusul de cerere de pe piața locală cauzat de ratarea unor exporturi va duce prețul în jos. Totuși, ținînd cont că cota acestor produse în coșul de consum nu este una semnificativă, influența asupra Indicelui Prețurilor de Consum nu va fi mare și prin urmare riscul de o eventuală deflație nu persistă.
  4. Atenuarea creșterii economice – reducerea ritmului de creștere al exporturilor va cauza escaladarea deficitului comercial și micșorarea exportului net, care este o componentă a Produsului Intern Brut. În plus, reducerea exporturilor va cauza pierderi pe întreg lanțul valoric al acestor produse. Prin urmare, embargoul va avea impact negativ direct asupra creșterii economice.
  5. Înrăutățirea calității portofoliului de credite – în ultimi ani atît vinificatorii, cît și producătorii de fructe au investit constant în creșterea standardelor și calității producției comercializate. În vinificație multe companii au investit în plantații mai productive, cît și în retehnologizare. Procese similare a avut loc și cu producătorii de fructe, care pe lîngă plantarea de soiuri mai rodnice și mai competitive, au investit substanțial în ultimii 2-3 ani în infrastructura post-recoltare: frigidere, linii de spălare, sortare, calibrare etc Este evident pentru ambele cazuri că aceste proiecte investiționale au fost puse în practică și prin apelarea la resursele creditare ale băncilor comerciale. Or, în situația creată capacitatea de plată și de rambursare a creditelor riscă să fie compromisă, fapt care inevitabil va duce la creșterea ratei creditelor neperformante. În situația dată, intervenția statului cu anumite măsuri de stabilizare financiară este mai mult decît necesară.
  6. Creșterea Presiuni asupra bugetului – recent Guvernul a introdus unele rectificări ale bugetului, care prevăd în mare parte un pachet electoral în preajma alegerilor și respectiv majorarea ponderii cheltuielilor sociale. Or, în situația creată se impune suport bugetar direct pentru agricultorii afectați, însă spațiile de manevră ale Guvernului pentru a găsi resurse adiționale sunt foarte limitate. În acest context, unicul colac de salvare pentru agricultori de a primi suport financiar, dar și de reducere a presiunii pe buget, este acordarea de asistență externă din partea donatorilor în situația de forță majoră creată cu aceste industrii.
  7.  Diversificarea piețelor – dacă pînă acum în special printre producătorii de fructe a prevalat instinctul de auto-satisfacție legat de ancorarea de piața rusească, șocul embargoului îi va impune să caute soluții alternative reale de a penetra noi piețe. În acest context, asocierea în grupuri de producători, care să poată asigura regulat loturi de producție calitative și omogene în cantități suficiente reprezintă o condiție necesară și obiectivă pentru producătorii de fructe.

Așadar, este clar că cel puțin pe termen scurt și mediu impactul embargourilor rusești asupra economiei naționale va fi resimțit destul de dureros. Totuși, cu o mobilizare exemplară atît din partea producătorilor, cît și a statului, această situație poate fi transformată în oportunitatea de a deveni mai competitivi și mai independenți. Șantajul și poziția de forță este o stare dominantă a politicilor rusești și chiar dacă revenirea pe piața rusă va fi mai rapidă (ceia ce sincer ne dorim cu toții) efortul de diversificare a piețelor trebuie să fie un imperativ strategic. 

PS: Si apropo de bunăvoința Rusiei de a permite exportul vinurilor de pe teritoriul Găgăuziei: în primul trimestru valoarea băuturilor alcoolice exportate în Rusia a fost de......0,29 mil. USD!!!! Spre comparație, în perioada corespunzătoare a anului precedent am exportat în Rusia băuturi alcoolice de 17 milioaneVorbe multe...

joi, 27 martie 2014

DESPRE ROMANISMUL DIN MINE

Pentru mine ziua de 27 Martie 1918, cand Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu Romania chiar are o semnificație sufletească. Aceste emoții vin fără să vrei pentru cineva care gîndește și simte romanește.

Or, deși eu nu dețin și cetățenie romană, mă regăsesc în identitatea și spiritul națiunii romane. Altfel nici nu poate fi:
  • Pentru cineva care a învățat Istoria Romanilor încă de mic cînd, deși nu puteam citi o rugam pe mămica să îmi citească Daciada.
  • Pentru cineva care a avut un Radio de buzunar dăruit de tata de la 6 ani, crescînd astfel cu o limbă Romana pură și imaculată ascultată la programele Radio Romania Actualități.
  • Pentru cineva care a crescut și a lărgit orizonturile cu emisiunile TVR 1.
  • Pentru cineva care s-a îndrăgostit ireversibil de fotbal datorită unei echipe romanești: Rapid București și care a plîns alături de alte milioane de romani după meciul blestemat de la Copenhaga cu Danemarca în urma căruia tricolorii au ratat Europeanul din 2004.

Nu mă declar unionist din simplul motiv că am trăsătura de a fi pragmatic și înțeleg că trenul istoriei pentru Unire a trecut acum 20 și ceva de ani, cînd clasa noastră politică influențată de reminiscențele trecutului soviet-comunist a clacat deplorabil la testul de identitate națională. Aceleași reminiscențe mizerabile marca homo soveticus murdăresc și azi valorile romanismului autentic.
Îmi aduc aminte de un discurs al lui Marian Lupu în care remarca că fiecare cetățean are dreptul să se identifice etnic așa cum dorește el, lucru care aparent este corect. Însă în această ecuație mai există și un adevăr istoric ce nu poate fi neglijat, iar dacă noi vom continua să ne pseudo-identificăm nu vom avea rădăcini. Or, fără de rădăcini este imposibil să te dezvolți, poate doar să te tîrăști, ceea ce facem noi de la Independență încoace…
Vreau să îi felicit sincer pe toți cei ce se identifică ca exponenți a Națiunii Romane cu ocazia zilei de 27 Martie. Indiferent ce cetțenie aveți sau pe ce teritorii Vă aflați, cel mai mult contează ce aveți în suflet…
Și desigur, Doamne ocrotește-i pe Romani…

miercuri, 19 martie 2014

PROFILUL ECONOMIEI MOLDOVENEȘTI: CONSUMĂM MAI MULT DECÎT PRODUCEM CU 13,5%

Pe 17 martie, Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele privind creșterea economică în anul 2013, unde remarcăm un Produs Intern Brut în prețuri curente de 99,87 miliarde Lei sau o creștere în termeni reali de 8,9%.
Este firesc să ne întrebăm care au fost motoarele creșterii economice și care sectoare au influențatmai mult asupra acestui rezultat record? Totodată, o întrebare logică după un an în care PIB-ul a fost pe minus este: avem CREȘTERE sau RECUPERARE economică?
După cum putem remarca din imaginea de mai jos, agricultura a asigurat jumătate din creșterea economică (+4,5 puncte procentuale). Ținînd comt de faptul că anul 2012 a fost unul secetos, putem afirma că rezultatul din agricultură înseamnă mai mult recuperare, decît creștere.

Economia noastră națională este formată în proporție de 58,9% din Servicii și 26% Bunuri. Mai detaliat, PIB-ul pe resurse se prezintă după cum urmează:

De unde afirmația că avem o economie bazată pe consum?

Pentru a răspunde la această întrebare este suficient să trecem la partea de Utilizări a Produsului Intern Brut. Judecînd după acest aspect, observăm mai mult de 2/3 din creșterea economică de 8,9 la sută a fost asigurată de Consumul Final: +6,2 puncte procentuale, în timp ce componenta care reflectă partea de investiții a economiei și anume Formarea Brută de capital a contribuit la creșterea economică cu 2,7 puncte procentuale. Este de remarcat că Exportul Net a avut un efect nul asupra avansului economic, lucru ce poate fi considerat pozitiv, dacă luăm în considerare trendul ultimilor ani, cînd această componentă influența negativ PIB-ul.
Dacă analizăm structura PIB-ului pe utilizări, constatăm că Consumul final (privat+public) formează 113,5% adică consumăm cu 13,5 la sută mai mult decît producem. În același timp, importurile contribuie la restrîngerea PIB-ului cu 81,9%. Din acest rezultat se deduce și faptul că cea mai mare parte a consumului este asigurat de importuri. Or, un așa model economic nu este unul sustenabil întrucît în țară rămîne mai puțină VALOARE ADĂUGATĂ, ponderea mare a importurilor conducînd la refluxul capitalului din țară. Desigur, în această ecuație un catalizator al consumului este reprezentat de Remitențe.

La ce să ne așteptăm pentru anul 2014?

În contextul actual este evident că în anul 2014 cele mai optimiste previziuni de creștere economică s-ar încadra la nivelul de 4 - 4,5%, fiind imposibil să reedităm rezultatul din anul trecut. De ce?
1. În RM agricultura niciodată în ultimii ani nu a consemnat creșteri substanțiale 2 ani consecutivi. Prin urmare, pentru acest an nu mai putem miza pe agricultură ca un motor de creștere economică. În cel mai bun caz, putem spera că agricultura nu va fi un factor de descreștere al PIB-ului. O confirmare a afirmațiilor mele este și graficul de mai jos:
Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice
2. Asupra evoluției Remitențelor planează incertitudinea. Ținînd cont de înăsprirea condițiilor muncii pentru migranți din Rusia, de unde vin 2/3 din fluxurile de Remitențe este greu de crezut că acestea vor mai crește, prin urmare și consumul s-ar putea restrînge.
3. Statisticile bune din anul 2013 pot fi puse inclusiv șipe seama deprecierii monedei naționale și a creșterii masei monetare. Or, în condițiile actuale acest proces nu mai poate continua întrucît presiunea creșterii prețurilor este mare, iar fiind și într-un an electoral acest proces cu siguranță nu va mai fi stimulat în continuare.

miercuri, 12 martie 2014

CÎT CHELTUIE STATUL PENTRU COPIII NOU-NĂSCUȚI?

În ultimele zile spațiul mediatic a fost intens ocupat cu războiul purtat de mămici cu autoritățile pe tema formulei de calcul a mărimii îndemnizațiilor pentru maternitate. Autoritățile au tot încercat să ne convingă că redacția nouă a Legii 322 vine să asigure o protecție socială persoanelor de bună credință care au achitat contribuții de asigurări sociale pentru o perioadă mai mare și dintr-un venit mai mare în raport cu persoanele care au avut posibilitate, prin diferite metode, să-și majoreze artificial venitul din care se calculează aceste indemnizatii doar pentru una sau două luni lucrate complet înainte de luna în care survine riscul asigurat.
Din păcate însă, Ministerul Muncii sau Casa Națională de Asigurări Sociale nu au prezentat publicului cifre concrete referitor la cît cheltuie statul pentru îndemnizațiile de maternitate, care ar fi economiile obținute și care sunt fraudele reale (se vorbea și de suma de 50 de milioane de Lei).
Prin urmare, am încercat să găsesc răspuns la întrebarea: Cît cheltuie statul pentru copiii nou-născuți?
Deși a fost un proces complicat de căutare a datelor,în cele din urmă am găsit date valabile pentru anual 2012 în Raportul Social Anual elaborat de Minister .
Pentru a impune din start claritate, cheltuielile luate în calcul se referă la:
Pentru Persoanele Asigurate:
  1. indemnizaţie lunară pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani 
  2. indemnizatie unica la nasterea primului copil
  3. indemnizatie unica la nasterea fiecarui al doilea copil
Pentru Persoanele Neasigurate
  1. indemnizaţie lunară pentru cresterea copilului pina la virsta de 1,5 ani
  2. indemnizatie unica la nasterea primului copil
  3. indemnizatie unica la nasterea fiecarui al doilea copil

Ce am avut și ce am pierdut

Procesele demografice din ultimul deceniu în RM sunt triste, iar acest lucru poate fi lesne înțeles dacă analizăm numărul anual al copiilor nou-născuți și rata nataliății. Dacă în anul 1985 în Moldova se nășteau peste 90 de mii de copii, sau 21,5 născuți la 1000 de locuitori, în anul 2012 numărul acestora era de peste 2 ori mai mic (39 435 născuți) sau 11,1 la 1000 de locuitori. Din păcate această tendință negativă se menține în ultimii 10 ani, iar tematica alocațiilor acordate de stat mamelor capătă o sensibilitate și mai mare într-un asemenea context trist.

Cît se cheltuie pentru îndemnizații pentru creșterea copiilor

Pornind de la cheltuielile enumerate mai sus,constatăm că în anul 2012 valoarea îndemnizațiilor pentru maternitate a atins 540,2 milioane Lei. Este de remarcat faptul că per total, statul cheltuie mai mulți bani pentru persoanele asigurate care contribuie cu Bani la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 341,3 mil. Lei (63,2%) , decît pentru persoanele neasigurate 198,9 mil. Lei (36,8%).

Doar una din trei mame este contribuabil BASS

Deși autoritățile ne spuneau că unul din obiectivele modificărilor legii 322 contestate de mame este încurajarea persoanelor de a desfășura oficial activitate în cîmpul muncii și creşterea responsabilităţii acestora de a achita cu bună credință contribuții de asigurări sociale pentru o perioadă mai mare și din venit mai mare, realitatea datelor statistice mă face să cred că dacă se menține legea în forma actuală, autoritățile din contra se vor îndepărta de atingerea acestui obiectiv. Această afirmație rezidă din faptul că potrivit datelor oficiale, una din 3 mame este contribuabil la BASS. Or, modificările contestate de societate lovesc anume în mamele active în cîmpul muncii, care sunt puține și așa din păcate.

Îndemnizția lunară: mărul discordiei

De fapt, polemicile legate de Legea 322 se referă exclusiv la mărimea îndemnizației lunare pentru persoanele asigurate: adică pentru mamele angajate în cîmpul muncii care contribuie cu impozite și taxe la buget. Pentru persoanele neasigurate îndemnizația lunară dată este stabilită prin lege (300 de Lei în 2012) și durează pînă ce copilul împlinește un an jumate. Pe de altă parte, potrivit datelor din 2012, de îndemnizație lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani au beneficiat 37 318 persoane, iar conform autorităților, valoarea medie a îndemnizației date a constituit 868,52 Lei.
Prin urmare, înmulțind valoarea medie a îndemnizației lunare cu numărul de beneficiari, reiese că în anul 2012 statul a cheltuit cu mamele aflate în concediu de maternitate suma de 371,6 de milioane de Lei. În start scriam că cineva vehicula pierderi ale bugetului de 50 de milioane de Lei din această îndemnizație însușită incorect. Întrebarea mea firească este: DE UNDE? DIN 371,6 DE MILIOANE DE LEI???? :D

Chiar astăzi am ajuns să aflăm că autoritățile cedează pînă la urmă (cine s-ar fi îndoit, e an electoral!!! :D ) și vor satisface pînă la urmă cerințele mămicilor. Sper așa să fie, pentru că țara asta are nevoie de VIITOR, iar dacă vom ajunge să creăm constrîngeri pentru cele mai simple facilități, vom merge fără sens și fără orizont.
Iar în asemenea chestiuni argumentul că nu sunt bani la buget ar trebui pur si simplu să dispară, pentru că e vorba de interesul nostru național. Mai mult decît atît, dacă s-au găsit în acest an 44 de milioane de Lei pentru a majora salariile judecătorilor, chiar nu se găsesc cîteva zeci de milioane pentru copii.....
Terminînd pe o notă pozitivă, nu pot să spun decît că mă bucur că autoritățile au revenit la sentimente mai bune la acest subiect. Despre alte puncte bune din lege nu o sa vorbesc, guvernarea a avut grijă să o facă și să multiplice efectul :D

sâmbătă, 8 martie 2014

TOP EXPORTATORI 2013

Recent Serviciul Vamal al RM a publicat lista celor mai mari exportatori din anul 2013.
Ce concluzii putem desprinde?
1. Zonele Economice Libere chiar sunt un instrument bun de atragere a ISD: Draexlmaer si Learr Corporation sunt pe locul 1, respectiv 4 al celor mai mari exportatori
2. Monopolurile in Moldova creeaza competitivitate la export  Metalferos si Trans Oil se afla in Top 10. 
3. 5 companii din Top 10 sunt Transporatatori si Brokeri vamali, Deci reexporturile, care au o valoare adaugata mult mai redusa pentru economia nationala decat exporturile de marfuri autohtone, continua sa aiba o pondere semnificativa