NOTA DE PLATĂ PENTRU EMBARGOUL RUSESC

Recent, Federația Rusă și-a demonstrat din nou cea mai perfidă și cinică fațetă a sa, cînd instituțiile sale utilizate drept ”Minister de Război”: Roshozselnazor si Rozpotrebnazor  au impus de facto embargouri asupra mai multor produse moldovenești. În lista indezirabilă au nimerit merele, perele, prunele, piersicii, nectarinele, caisele, cireşele, vişinele şi porumbele, dar şi conservele din fructe şi legume. Faptul că decizia este una fundamentată pur politic îl dovedește și faptul că fructele noastre sunt interzise până şi în bagajele celor care vin din Moldova în Rusia. Aceste ultime decizii se adaugă la embargoul instituit vinurilor moldovenești în septembrie 2013.

Efecte directe

Din păcate,incidența economică a deciziei politice luate de Federația Rusă va fi destul de dureroasă, chiar și pentru vinificație, care a mai suferit un șoc în anul 2006. Doar pentru anul 2013 veniturile ratate ale vinificatorilor se cifrează între 18-20 milioane dolari. Deși vinăriile au devenit mai imune la al doilea embargou, depunînd după anul 2006 eforturi remarcabile de diversificare a piețelor, care s-au soldat cu anumite succese, acest proces necesită timp, resurse și susținere din partea statului. Lansarea brandului Wine of Moldova și crearea Oficiului Național al Viei și Vinului reprezintă realizări importante, dar pentru a deveni cu adevărat funcționale în condițiile embargoului, se impune și o implicare mai mare din partea autorităților.

Pe de altă parte, producătorii de fructe se află la moment în situația vinificatorilor din 2006 cu o dependență aproape totală de piața rusă după cum rezidă și din tabelul de mai jos (peste 80% în anul 2013), iar impactul asupra acestora, cel puțin pe termen scurt, va fi mult mai dureros dacă interdicțiile se mențin în timp.                                                                                                                                   

Cifra estimată de domnul ministru Bumacov de circa 150 milioane dolari pierderi potențiale de pe urma embargoului este veridică. Chiar dacă însumînd exporturile pe anul 2013 către Rusia a produselor interzise pe această piață obținem o valoare mai mică (115,5 mil. USD), pierderi de pe urma embargourilor ar suporta și industriile conexe, cum ar fi Industria sticlei în cazul vinificației, sau industria producerii de lăzi și palete în cazul producătorilor de fructe.

Efecte colaterale

Pe lîngă aceste pierderi potențiale, embargoul rusesc asupra acestor produse ar putea produce și efecte colaterale asupra economiei dacă se menține. Cîteva dintre aceste efecte vizează:

1. Reducerea tempoului de creștere sau chiar scăderea exporturilor – sancțiunile date vor duce și mai mult în derivă statistica exporturilor către CSI, care doar în primele 5 luni ale anului curent au scăzut cu 18,8%. Pe de altă parte, dacă se menține evoluția ascendentă cu partenerii comerciali din UE (+22,5% în ianuarie mai), RM ar putea raporta la sfîrșit de an un spor al exporturilor către UE de peste 250 mil. USD, care ar atenua reducerea către CSI cauzată de embargoul rusesc. Acest scenariu este destul de verosimil, dacă luăm în ecuație și intrarea în vigoare din luna octombrie a Acordului de Liber Schimb, care va impulsiona și mi mult relațiile comerciale cu UE.
2.  Presiunea asupra leului – scăderea exporturilor înseamnă și intrarea a mai puțină valută în țară, iar avînd în vedere că la sfîrșit de an importurile și respectiv cererea pentru valută vor crește semnificativ, am putea asista la un nou dezechilibru pe piața valutară și respectiv deprecierea leului la noi praguri psihologice. Din acest motiv, BNM ar trebui să examineze dacă mai este oportun să mențină în continuare o politică monetară expansionistă și dacă nu ar fi cumva cazul să redea din nou o mai mare „valoare”monedei naționale.
3. Scăderea prețurilor la fructe pe piața locală – este evident că surplusul de cerere de pe piața locală cauzat de ratarea unor exporturi va duce prețul în jos. Totuși, ținînd cont că cota acestor produse în coșul de consum nu este una semnificativă, influența asupra Indicelui Prețurilor de Consum nu va fi mare și prin urmare riscul de o eventuală deflație nu persistă.
4. Atenuarea creșterii economice – reducerea ritmului de creștere al exporturilor va cauza escaladarea deficitului comercial și micșorarea exportului net, care este o componentă a Produsului Intern Brut. În plus, reducerea exporturilor va cauza pierderi pe întreg lanțul valoric al acestor produse. Prin urmare, embargoul va avea impact negativ direct asupra creșterii economice.
5. Înrăutățirea calității portofoliului de credite – în ultimi ani atît vinificatorii, cît și producătorii de fructe au investit constant în creșterea standardelor și calității producției comercializate. În vinificație multe companii au investit în plantații mai productive, cît și în retehnologizare. Procese similare a avut loc și cu producătorii de fructe, care pe lîngă plantarea de soiuri mai rodnice și mai competitive, au investit substanțial în ultimii 2-3 ani în infrastructura post-recoltare: frigidere, linii de spălare, sortare, calibrare etc Este evident pentru ambele cazuri că aceste proiecte investiționale au fost puse în practică și prin apelarea la resursele creditare ale băncilor comerciale. Or, în situația creată capacitatea de plată și de rambursare a creditelor riscă să fie compromisă, fapt care inevitabil va duce la creșterea ratei creditelor neperformante. În situația dată, intervenția statului cu anumite măsuri de stabilizare financiară este mai mult decît necesară.
6. Creșterea Presiuni asupra bugetului – recent Guvernul a introdus unele rectificări ale bugetului, care prevăd în mare parte un pachet electoral în preajma alegerilor și respectiv majorarea ponderii cheltuielilor sociale. Or, în situația creată se impune suport bugetar direct pentru agricultorii afectați, însă spațiile de manevră ale Guvernului pentru a găsi resurse adiționale sunt foarte limitate. În acest context, unicul colac de salvare pentru agricultori de a primi suport financiar, dar și de reducere a presiunii pe buget, este acordarea de asistență externă din partea donatorilor în situația de forță majoră creată cu aceste industrii.
7.  Diversificarea piețelor – dacă pînă acum în special printre producătorii de fructe a prevalat instinctul de auto-satisfacție legat de ancorarea de piața rusească, șocul embargoului îi va impune să caute soluții alternative reale de a penetra noi piețe. În acest context, asocierea în grupuri de producători, care să poată asigura regulat loturi de producție calitative și omogene în cantități suficiente reprezintă o condiție necesară și obiectivă pentru producătorii de fructe.

Așadar, este clar că cel puțin pe termen scurt și mediu impactul embargourilor rusești asupra economiei naționale va fi resimțit destul de dureros. Totuși, cu o mobilizare exemplară atît din partea producătorilor, cît și a statului, această situație poate fi transformată în oportunitatea de a deveni mai competitivi și mai independenți. Șantajul și poziția de forță este o stare dominantă a politicilor rusești și chiar dacă revenirea pe piața rusă va fi mai rapidă (ceia ce sincer ne dorim cu toții) efortul de diversificare a piețelor trebuie să fie un imperativ strategic. 

PS: Si apropo de bunăvoința Rusiei de a permite exportul vinurilor de pe teritoriul Găgăuziei: în primul trimestru valoarea băuturilor alcoolice exportate în Rusia a fost de......0,29 mil. USD!!!! Spre comparație, în perioada corespunzătoare a anului precedent am exportat în Rusia băuturi alcoolice de 17 milioane. Vorbe multe...