DESPRE O LEGE BUNĂ ASUMATĂ DE GUVERN

Unul din subiectele ce au ținut cap de afiș al opiniei publice în ultima lună au fost și legile asumate de Guvern. Cea mai la "modă" lege despre care s-a discutat au fost și modificările legislative ce vizează gajul, pentru că o persoană de notorietate publică a declarat că această lege va crea o gaură la buget de 500 de milioane de Lei prin scheme fictive de trecere în cont a TVA, urmare a înțelegerilor dintre bănci și companiile mari. Mai precis, pasajul incriminat, care a devenit deja LEGE sună în felul următor:

Articolul 102 alineatul (6) din Titlul III al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din  8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se completează în final cu o propoziţie cu următorul cuprins:

    „Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vînzare a bunurilor gajate.”

Deși poate pentru multă lume această lege asumată de Guvern este ambiguă și controversată, în opinia mea este bună și binevenită pentru economie.

Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta. – Nicolae Iorga

Citatul mai sus este plasat pentru că ilustrează bine raportarea mea față de acest subiect: modificările legislative ce vizează gajul și presupusa gaură la buget de 500 de milioane de lei declarată de domnul Veaceslav Ioniță. Cunoscînd un pic cifrele din sistemul bancar și din finanțele publice, cifra de 500 de milioane de Lei mi s-a părut din start umflată. Totuși, de la început riscurile adoptării acestei modificări ce vizează TVA le consideram destul de înalte bazîndu-mă însă doar pe argumentele domnului deputat. Totuși, la sugestia unor persoane respectabile, am decis să analizez un pic spectrul modificărilor propuse pe acest subiect. Făcînd o paralelă cu analiza SWOT, concluzia mea personală este că președintele comisiei Economie, Buget, Finanțe a prezentat doar riscurile într-o manieră amplificată, fără a face vreo referire la Beneficiile și Oportunitățile acestei legi, care sunt indiscutabile și acoperă pe deplin riscurile enunțate. 

Dar să analizăm lucrurile în detaliu.

Gaura la buget de 500 de milioane: IREALĂ

Pentru a testa dacă pierderile enunțate din TVA de 500 de milioane sunt veridice s-a pornit de la statistica creditelor nefavorabile, pentru a evalua care ar fi valoarea gajului pasibil tranzacționării ce ar permite trecerea în cont a TVA spre deducere. Astfel, potrivit datelor BNM, la finele anului trecut valoarea creditelor nefavorabile se cifra la 4,87 mlrd. Lei. Estimarea creditelor pasibile de a fi pierdute și ajunse la executare s-a realizat prin ponderarea creditelor Substandarde, Dubioase și Compromise cu 30, 60 și respectiv 100% din valoarea acestora. Rațiunea acestor ponderi derivă din obligația băncilor de a forma Fond de risc în baza creditelor date utilizînd aceste cote. Or, constituirea Fondurilor de risc și semnifică de fapt probabilitatea pierderii creditelor date într-o asemenea proporție. Totodată, datele BNM relevă că la sfîrșitul anului 2013 raportul dintre valoarea Gajului și cea a Portofoliului de Credite era de 154% Reieșind din aceste date poate fi constatată Valoarea estimativă a gajului pasibil executării silite, valoarea căruia atinge suma de 5 057,5 mil. Lei. Din această sumă a fost estimat că doar aproximativ 65% ar constitui obiect al impunerii cu TVA în momentul tranzacționării gajului. Acest procent a fost obținut din logica faptului că:

• circa 20% din totalul creditelor sunt contractate de persoane fizice,
•  o parte importantă din creditele asimilate de companii  sunt acoperite cu garanții ale persoanelor fizice (apartamente, automobile), gaj care de cele mai mult ori este vîndut altor persoane fizice
•  terenurile, care depășesc 5 la sută în structura gajului sunt la fel în afara ariei de aplicare  a prevederii cu TVA-ul

Astfel, valoarea estimativă impozabilă cu TVA atinge valoarea de circa 3,3 miliarde Lei, iar la aplicarea cotei TVA standard de 20% se obține o sumă a TVA de 657,5 milioane Lei. Dacă revenim la cifra de 500 de milioane care a fost expusă public că ar reprezenta fraude din trecerea în cont a TVA, ar însemna că în medie 3 din 4 tranzacții de valorificare a gajului ar fi fraudate.

Întrebarea firească care apare: Este posibil asa ceva? Și răspunsul e unul la fel de firesc: NU

Iar argumente concludente în acest sens pot fi aduse:

1. Potrivit proiectului Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termenul mediu 2015-2017 se prevede introducerea în anul 2015 a mecanismului taxării inverse pentru unele tipuri de livrări, cum ar fi, proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată şi proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate. Acest mecanism prevede obligaţia achitării TVA pe seama cumpărătorului, care în baza documentului de plată confirmativ privind achitarea TVA la bugetul de stat, va beneficia de dreptul la trecere în cont a TVA. Cu alte cuvinte, cumpărătorii de gaj oricum vor beneficia de trecerea în cont a TVA, iar mecanismul taxării inverse le va oferi organelor fiscale suficiente pîrghii de a depista schemele fictive de trecere în cont a TVA..
2. Cei implicați în valorificarea gajului, inclusiv reprezentanții băncilor comerciale, riscă pedeapsa penală în cazul încălcării legislației, inclusiv fiscale. Or, tot în această lege asumată de Guvern a fost modificat și art. 251 al Codului Penal, care prevede: Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate ori utilizarea lor în alte scopuri, săvîrşită de o persoană căreia i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
3. Sistemul bancar nu e Piața Centrală, unde bon fiscal se dă doar la pateuri. J Tranzacțiile din sistemul bancar sunt mult mai controlabile sub aspectul administrării fiscale

Situația de pînă acum provoca pierderi economice, inclusiv fiscale

Refuzul debitorului gajist de a accepta valorificarea gajului pe de o parte și imposibilitatea trecerii TVA în cont de către potențialii cumpărători duceau la tergiversarea excesivă a realizării gajului și aveau o serie de efecte negative precum:

1. Deteriorarea valorii gajului sau imposibilitatea funcționării acestuia
2. Menținerea de către bănci pe un termen mai lung a provizioanelor pentru creditele respective, care:

• Pe de o parte cauzează băncilor imobilizări de resurse și respectiv imposibilitatea de a credita mai mult sectorul real al economiei
• Provizioanele constituite duc și la diminuarea venitului net al băncilor comerciale și respectiv conduce la ratarea de către buget a unor sume importante din impozitul pe venit ce ar putea fi achitat de către bănci.

Care vor fi beneficiile noilor modificări pentru economie

După adoptarea acestor modificări legislative, care nu se limitează doar la posibilitatea trecerii în cont a TVA, dar sunt orientate în general spre posibilitatea acceptării de către bănci mai frecvent a garanțiilor reale mobile, economia va avea de cîștigat prin:

Extinderea accesului agenților economici la resursele creditare prin atenuarea uneia din cele mai mari bariere în contractarea de credite: suficiența gajului. Pe de o parte, clienții vor putea pune în gaj mai multe garanții reale mobile, iar pe de altă parte băncile vor acorda mai ușor credite avînd siguranța că în cazul intrării debitorului în incapacitate de plată își va putea recupera resursele

Riscurile rezidă din netransparență

Cu siguranță, riscurile referitor la posibile scheme de evaziune există, însă trebuie să înțelegem că ele nu au un caracter sistemic cauzat de modificările date. În opinia mea, riscurile în cazul dat sunt în corelație directă și cu nivelul de transparență din sistemul bancar. Or, atunci cînd opinia publică va cunoaște pe deplin cine sunt proprietarii reali ai băncilor, și acțiunile acestora vor avea un caracter mai previzibil și respectiv posibilitatea ca managementul băncilor de a intra în careva scheme va fi mai redusă. Deci, sub acest aspect mai este mult de lucrat.

Epilog

În final vreau sa imi expun o temere pe care o am de mai mult timp: opinia publică din RM deosebește tot mai greu lucrurile bune de cele rele. Or, este suficient să arunci cîteva afirmații neprobate, dar bine promovate în public ca un lucru bun să fie catalogat inutil sau hoție și tot sub același paravan mediatic cu o groază de “analiști bine intenționați” sunt adoptate o serie întreagă de legi și efectuate acțiuni care sunt evident în detrimentul binelui public.

PS: Nu pretind la adevăr absolut cu estimările mele, dar ele au la bază niște cifre reale și o logică prin care se poate vedea cum s-a ajuns la cifrele respective.