Pe 15 septembrie, Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele privind creșterea economică pentru primul semestru al anului 2014, unde remarcăm un Produs Intern Brut în prețuri curente de 47,69 miliarde Lei sau o creștere în termeni reali de 3,9%.
Este normal să ne punem întrebarea ce a stat la baza acestei creșteri atestată în primul semestru în contextul unui an electoral, al destabilizării situației regionale, dar și a presiunii continue la care e supusă economia națională prin prisma embargourilor rusești. Și în contextul celor enumerate mai sus am rămas realmente surprins să constat că saltul economic obținut de 3,9% s-a datorat în cea mai mare parte EXPORTURILOR! Acest fapt reiese din analiza contribuției elementelor de utilizări a PIB la creșterea economică de unde putem sesiza că Exportul Net (diferența dintre exporturi și importuri) a asigurat cu 3,2 puncte procentuale avansul economic obținut.
Un asemenea rezultat se explică prin evoluția contarară a exporturilor (+3,2%) și a importurilor (-1,8%) din primul semestru. Aducînd în discuție una din cele mai la modă dezbateri Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală putem afirma că cifrele din prima jumătate a anului demonstrează clar că UE a fost cel mai important factor de progres pentru economia națională. Or, dinamica exporturilor pe grupe de țări arată o majorare a exporturilor spre UE cu 21,4% și o scădere către CSI cu 15,6%!
Totodată, structura PIB-ului pe elemente de utilizări scoate în evidență același profil de consum al economiei moldovenești, unde consumul agregat întrece valoarea a ceia ce producem.
Analiza factorilor de creștere economică în funcție de sectoare nu scoate în evidență vreun sector, care să se desprindă drept motor al creșterii economice cum a fost cazul agriculturii de anul trecut.
Structura PIB-ului pe sectoare nu a suportat modificări esențiale, prevalînd în continuare sectoarele asociate cu Servicii (63,7%), sectoarelor productive (agricultura și industria) revenindu-le o pondere de 22,1%.
Deși creșterea economică din primul semestru de 3,9% este chiar peste prognoza Ministerului Economiei de 3,5% dată pentru anul 2014, circumstanțele sunt de așa natură încît pronosticul pentru final de an să fie unul mult mai pesimist. O sa explic și de ce:
Reieșind din cele menționate mai sus, concluzia mea este că creșterea economică pentru întreg anul 2014 va fi inferioară rezultatului de la jumătate de an, maximul la care ne-am putea aștepta fiind de 3%.
Analiza dată este rezultatul monitorizării periodice a principalilor indicatori macroeconomici în cadrul activităților Business Intelligent Services, care ajută echhipa de consultanți să pornească de la premize corecte în planificarea afacerilor, elaborarea strategiilor de piata sau consilierea investitorilor străini privind climatul investițional al RM.
Este normal să ne punem întrebarea ce a stat la baza acestei creșteri atestată în primul semestru în contextul unui an electoral, al destabilizării situației regionale, dar și a presiunii continue la care e supusă economia națională prin prisma embargourilor rusești. Și în contextul celor enumerate mai sus am rămas realmente surprins să constat că saltul economic obținut de 3,9% s-a datorat în cea mai mare parte EXPORTURILOR! Acest fapt reiese din analiza contribuției elementelor de utilizări a PIB la creșterea economică de unde putem sesiza că Exportul Net (diferența dintre exporturi și importuri) a asigurat cu 3,2 puncte procentuale avansul economic obținut.
Un asemenea rezultat se explică prin evoluția contarară a exporturilor (+3,2%) și a importurilor (-1,8%) din primul semestru. Aducînd în discuție una din cele mai la modă dezbateri Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală putem afirma că cifrele din prima jumătate a anului demonstrează clar că UE a fost cel mai important factor de progres pentru economia națională. Or, dinamica exporturilor pe grupe de țări arată o majorare a exporturilor spre UE cu 21,4% și o scădere către CSI cu 15,6%!
Totodată, structura PIB-ului pe elemente de utilizări scoate în evidență același profil de consum al economiei moldovenești, unde consumul agregat întrece valoarea a ceia ce producem.
Analiza factorilor de creștere economică în funcție de sectoare nu scoate în evidență vreun sector, care să se desprindă drept motor al creșterii economice cum a fost cazul agriculturii de anul trecut.
La ce să ne așteptăm pînă la final de an?
Deși creșterea economică din primul semestru de 3,9% este chiar peste prognoza Ministerului Economiei de 3,5% dată pentru anul 2014, circumstanțele sunt de așa natură încît pronosticul pentru final de an să fie unul mult mai pesimist. O sa explic și de ce:
- Agricultura și Ruleta rusească - Contribuția agriculturii în PIB pentru primul semestru este de doar 7,1%, iar în mod normal pe final de an cota agriculturii atinge 12-13%, iar în următoarele 2 trimestre vor fi reflectate nemijlocit și efectel embargourilor rusești. Prin urmare, este de așteptat ca agricultura să tragă economia în jos
- Gaura lăsată de răcirea rlațiilor comerciale cu partenerii din Est se va resimți - Tendința de reducere semnificativă a exporturilor către spațiul CSI cel mai probabil va fi compensată de saltul spectaculos al exporturilor pe piața europeană. În același timp însă este de așteptat ca și importurile să treacă pe plus urmare a importurilor de energetice în perioada rece a anului, ceia ce va reduce semnificativ din contribuția Exportului Net la creșterea economică.
- Din nou miza e pe consum - rezultatele de la jumătate de an arată o contribuție modestă a consumului la creșterea economică de doar 1,1 puncte procentuale. Însă rezultatele din ultimele luni sunt încurajatoare pentru stimularea consumului. În primele 7 luni ale anului Remitențele au înregistrat o creștere de 8,9% după rezultate modeste la început de an, iar datele privind Salariul mediu nominal brut arată la fel o creștere situată în intervalul de 7-9%. Un alt catalizator important al consumului - Creditarea, la fel este pe o dinamică ascendentă cu o majorare de circa 25% a volumlui creditelor efectiv acordate de băncile comerciale.în prima jumătate de an
Reieșind din cele menționate mai sus, concluzia mea este că creșterea economică pentru întreg anul 2014 va fi inferioară rezultatului de la jumătate de an, maximul la care ne-am putea aștepta fiind de 3%.
Analiza dată este rezultatul monitorizării periodice a principalilor indicatori macroeconomici în cadrul activităților Business Intelligent Services, care ajută echhipa de consultanți să pornească de la premize corecte în planificarea afacerilor, elaborarea strategiilor de piata sau consilierea investitorilor străini privind climatul investițional al RM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu